Scrisori de informare - Sesiunea de primavara 2012Iubiţi fraţi,
Prin îndurarea Domnului, între 9 şi 13 aprilie, a avut loc sesiunea
de primăvară a Şcolii Biblice Maranata - Biserica Dragostei, la Casa
Elim - Braşov, Zărneşti.
Au participat înspre 80 de suflete, din diferite locuri şi biserici,
din ţară şi din afara ţării.
Lucrările s-au desfăşurat în Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna
Patimilor Mântuitorului Isus Hristos. Aşa se face că am hotărât să
cercetăm, mai cu seamă, Scripturile care vorbesc despre suferinţele
Domnului, despre răstignirea şi învierea Domnului. Am folosit drept
motto al acestei întâlniri Cuvântul Domnului din Isaia 53. În
fiecare dimineaţă, la ora 9, înainte să ne plecăm pe genunchi la
altarul de închinare, citeam cuvintele minunate din capitolul acesta
minunat şi foarte însemnat al Sfintelor Scripturi; Isaia 53. Ce bine
ar fi dacă am învăţa pe de rost acest capitol, împreună cu cei din
familiile noastre, şi am medita tot timpul la cuvintele lui sfinte!
Ne-am bucurat mult, şi de această dată, să avem între noi şi
copilaşi, şi copii, şi tineri, şi oameni maturi şi vârstnici. Aşa
este şi aşa trebuie să fie familia Domnului, în unitate şi în
dragoste, indiferent de vârsta şi categoria socială din care fac
parte membri ei.
După amiaza, între orele 17-19, am cercetat, prin Duhul Domnului, cu
toată adunarea, sfintele cuvinte scrise în Evanghelia după Ioan,
între capitolele 13-19 şi psalmii mesianici 115-118.
Au slujit ca învăţători:
Ioan Şerban
-
„Intrarea în Ierusalim: Isus plânge pentru cetate” Luca 19: 37-48
-„Ghetsimani - o grădină îngrădită” Matei 26: 36-46
Bernhard Feder - „Străpuns, zdrobit şi pedepsit” Isaia
53: 5-6
Ion Eftenaru - „Tineri frumoşi la chip” Daniel 1: 3-4
Ioan Panican
-
„Cele şapte cuvinte de pe cruce” Luca 23: 34, 43,46. Matei 27:46,
Ioan 19:26,28, 30.
- „Spălarea picioarelor” Ioan 13: 1-17
- „Îngroparea cu Isus” Ioan 19: 38-42
- „Rămâneţi în Mine!” Ioan 15: 1-11
Seara, în cadrul şezătorilor duhovniceşti, am fost şi de această
dată mult binecuvântaţi prin lucrările sfinte săvârşite de Duhul
Domnului în cântare, poezie, îndemnuri şi mărturii.
Câteva săptămâni înainte de sesiunea aceasta, Domnul a luat-o acasă
pe soţia prea iubitului nostru frate Nicolae Neacşu (70 de ani).
Fratele Nicu a mărturisit înaintea adunării cum Domnul, în marea Lui
bunătate şi dragoste, l-a înştiinţat din vreme şi l-a pregătit
pentru ceea ce urma să se întâmple. Domnul i-a făcut de cunoscut şi
ziua în care soţia dumnealui se va muta la cele veşnice. Cât de
minunat este Dumnezeul nostru şi cât de minunat lucrează El cu
copiii Săi! Duhul Sfânt l-a mângâiat şi l-a întărit pe fratele Nicu
în timpul slujbei de înmormântare, şi după aceea.
Am
participat şi noi la slujbele de priveghi şi la slujba de
înmormântare, mărturisind Cuvântul Domnului înaintea unui popor mare
la număr venit la Biserica Penticostală nr. 1 – Braşov, şi înaintea
familiei fratelui Neacşu, cei 11 copii, veniţi din diferite locuri,
din ţară şi din străinătate, cu prilejul acestui eveniment. Slăvit
să fie Domnul!
Printre cei care au participat pentru prima oară la adunarea
noastră, se numără şi fraţii: Magelon Tudora (Buzău), fost ofiţer de
rang superior în cadrul Armatei, Vladimir Moldovanu (Republica
Moldova) şi Cristian Bogeanu (Timişoara). Toţi aceştia au mărturisit
felul în care Dumnezeu a lucrat în viaţa lor, mântuindu-le
sufletele.
Dumnezeu a cercetat profund inimile noastre prin aceste mărturii
înălţătoare şi zguduitoare, şi a zidit în chip minunat omul lăuntric
al credinţei noastre, întărindu-l prin Duhul Sfânt. Cât de minunat
lucrează Domnul nostru şi astăzi. Binecuvântaţi să fie pentru vecii
vecilor fraţii aceştia, şi corturile lor!
Lucrarea Domnului este ca un pom cu multe ramuri, care face 12
roduri în an. Altfel spus, lucrarea Domnului se întinde pe întreaga
faţă a Pământului, şi rodeşte în fiecare lună a anului.
Lucrarea Domnului este ca o casă (clădire) bine închegată. Domnul
ne-a dat, prin Duhul Sfânt, două aripi: credinţa şi dragostea, ca să
zburăm peste garduri. Când eşti legat, zbori numai cât îţi permite
funia. Spune Domnul Isus: „…veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă
va face slobozi.” Ioan 8:32
La ceasul despărţirii din locul acela, după rânduiala bine ştiută,
participanţii au rostit câte un cuvânt de rămas bun: o impresie, un
îndemn, o stare sufletească sau (şi) un verset din Biblie. Duhul
Sfânt s-a coborât peste adunare şi în timpul acestei lucrări şi, în
mai multe rânduri, am plâns înaintea Domnului, plini de recunoştinţă
pentru lucrarea săvârşită şi de această dată.
O soră spunea: „Parcă acum începe Domnul să lucreze şi mai minunat
în locul acesta. Parcă acum ar trebui să înceapă adunarea noastră,
nu să se încheie.”
Am avut parte, prin harul Domnului, şi de această dată de lucrările
Domnului: de cercetare, mustrare, mângâiere, sfătuire, zidire,
vindecare, eliberare, îmbărbătare. Am avut şi de această dată parte
de descoperiri sfinte. Slăvit să fie Domnul!
Ne-am despărţit cu inimile pline de bucurii sfinte, dar şi cu
tristeţea faptului că au trecut prea repede zilele şi ceasurile
petrecute acolo, în Casa Domnului, pe Muntele Domnului. Ne-am
îngenuncheat toţi la altar şi ne-am încredinţat în mâna Domnului,
pentru călătoria ce ne stătea înainte, drumul de întoarcere spre
casă, şi călătoria spre Cer. Am mulţumit din toată inima Domnului şi
pentru îngerii noştri păzitori.
„Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El, şi-i
scapă din primejdie.” Psalmi 34:7
„Aşa dar, fraţilor, rămâneţi tari, şi ţineţi învăţăturile pe care
le-aţi primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastră.” 2
Tesaloniceni 2:15
„Ascultaţi de mai marii voştri, şi fiţi-le supuşi, căci ei
priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea
socoteală de ele;…” Evrei 13:17
Plin de recunoştinţă, în umilinţă şi în dragoste,
Robul Domnului Isus,
