Şcoala Biblică Maranata

Articole - Sesiunea de vara 2007

 

Moartea baronului Rothschild

Ioan Panican
Mult iubiţii mei fraţi,

Astăzi, în ziarele din lumea întreagă, s-a anunţat moartea baronului Elie de Rothschild, în vârstă de 90 ani.

Familia Rothschild este una din cele mai bogate şi influente familii din lume.

Iată, pe scurt, care este începutul istoriei dinastiei Rothschild.

"Întemeietorul dinastiei Rothschild, era un băiat sărac, aflat în slujba lui Rabbi David Moshe din Şortkov. Rabinul ascunsese într-un sertar 200 de monede de aur - zestrea fiicei sale. Rothschild s-a însurat cu o tânără dintr-un alt oraş; acolo a deschis o mică prăvălie, care, în scurt timp, s-a dovedit foarte profitabilă. Anii au trecut şi a sosit şi ziua când fata rabinului avea să fie mireasă. Cum ceremonia stătea să înceapă, David Moshe s-a gândit să ia banii din sertar, dar a constatat cu stupoare că monedele dispăruseră. Nimeni n-a putut explica ce s-a întâmplat. Bănuiala a căzut asupra lui Rothschild. Îşi spuneau: „De unde a avut bani ca să-şi deschidă prăvălia? Cu siguranţă că el e hoţul.” Rabinul i-a luat apărarea: „Nu e drept să acuzi pe cineva dacă n-ai dovezi.” Dar familia a insistat: „Trebuie să mergi să-i vorbeşti, altfel ne vom face de râs. Invitaţii vor sosi dintr-o clipă în alta.” Cu inima îndoită, rabinul plecă să-l caute pe Rothschild. Şi scuzându-se că trebuie să-i pună o întrebare cam incomodă, îi explică în ce situaţie disperată se afla. Apoi, privindu-şi în ochi fostul angajat, îi spuse: „Ştii ceva de aceşti bani?” Câteva minute Rothschild tăcu, pe urmă zise: „Eu i-am furat, dar ţi-i dau înapoi imediat. Iartă-mă, te rog!”

David Moshe, care avea o mare înţelegere pentru slăbiciunile omeneşti, îl iertă pe loc. Căsătoria a ieşit bine, iar rabinul a oficiat cu voioşie. În scurt timp, Rothschild a pierdut totul. Mulţi ani după aceste evenimente, s-a descoperit că cele 200 de monede de aur fuseseră furate de o servitoare, care le împărţise cu amantul ei. La un pahar de băutură, amantul s-a lăudat cum a pus el mâna pe această sumă. Luaţi la întrebări de poliţie, el şi concubina sa şi-au recunoscut fapta. Rabinul s-a dus la Rothschild şi i-a spus: „De ce ţi-ai asumat un păcat pe care nu l-ai făcut? Şi de ce mi-ai dat banii?” Celălalt răspunse: „Am văzut cât eraţi de abătut şi mi-am imaginat lacrimile soţiei şi ale fetei dumneavoastră. Aş fi vrut să vă dau imediat toate economiile mele, dar ştiam că n-aţi fi acceptat un asemenea sacrificiu din partea mea. Atunci m-am gândit să spun că eu v-am furat banii. Iar dumneavoastră v-aţi recăpătat pacea şi buna dispoziţie.” Rabbi David Moshe îl binecuvânta şi îi spuse: „Dumnezeu să-ţi răsplătească această faptă dându-ţi mari bogăţii, ţie şi urmaşilor tăi!” Vorbele rabinului s-au împlinit întocmai. Membrii familiei Rothschild au ajuns printre cei mai bogaţi oameni din lume."

(R. Wurmbrand, „Mai mult decât biruitori”, p. 11-12)

Vă întrebaţi, poate, la ce ar putea folosi unui creştin istoria acestei dinastii.

Iată şi partea de sfârşit a cuvântului acestuia de învăţătură, scris de preaiubitul pastor Wurmbrand.

"Putem admira frumuseţea gestului. Dar trebuie să ne oprim aici sau să încercăm să ajungem şi noi eroi într-un anumit domeniu de activitate? Actul lui Rothschild reflectă ceva din mărinimia lui Isus.

Pentru a face accesibile mesajul şi darurile Sale, Isus a luat un chip umil de om, a acceptat să Se nască într-o familie săracă şi să-Şi înceapă turneul terestru într-un staul. Dar asta n-a fost totul: El S-a făcut păcat pentru noi şi Şi-a sfârşit viaţa răstignit între doi tâlhari. A mers până acolo încât să afirme că păcatele mele sunt ale Sale."

Vă îndemn să citiţi cu mare atenţie toate aceste rânduri şi să le împărtăşiţi celor dragi, fraţilor de credinţă şi semenilor.

Nădăjduiesc să vă pot scrie în curând alte 2 scrisori cu privire la călătoria misionară efectuată în Canada şi SUA, în lunile mai-iulie, şi cu privire la desfăşurarea sesiunii de vară a Şcolii Maranata.

Cu dragoste,

Robul Domnului Isus,

Ioan Panican

Ioan Panican Doctrina urii şi doctrina dragostei

 

Iubiti frati,

 

Prin indurarea Domnului, in data de 26 august a avut loc dedicarea noului locas de inchinare al Bisericii Harul din orasul Zalau, pastor Constantin Joldes.


Am participat si eu impreuna cu sotia la acest moment de sarbatoare sfanta.

 

Am slujit, prin harul Domnului, si la slujba de seara cand a avut loc un botez. La slujba de dimineata au mai slujit, printre altii: Ioan Mesaros - Cluj Napoca şi Avram Faur - Turda.


In saptamana ce a urmat am organizat o saptamana de inchinare si multumire, poporul venind in numar mare in fiecare seara incepand cu orele 19:00.

 

Au slujit cu Evanghelia: Daniel Sabau - Cluj Napoca, Beniamin Faragau - Cluj Napoca, Liviu Axente - Piatra Neamt, Ghe. Amza - Cluj Napoca, Petrica Coman – Petrosani, Solomon - India,Valerian Mocan - Zalau.


Despre lucrarea pe care Domnul o desfasoara in aceasta Biserica se spun nenumarate lucruri. Unii slavesc Numele Domnului, iar altii vorbesc cu mare impotrivire, ba chiar dispretuitor.


Ma gandesc, dupa toti anii acestia de slujire in ogorul Evangheliei, umbland din loc in loc, in biserici de diferite denominatiuni, ca in realitate nu exista decat doua doctrine: doctrina urii, cu multele ei nuante si forme de manifestare, si doctrina dragostei. Spune Domnul Isus: „Din prisosul inimii vorbeste gura".


Se spune ca intr-un razboi dintre italieni si austrieci,
intr-o zi, cativa soldati austrieci au luat o cizma - forma pe care o are harta Italiei - pe care au umplut-o cu noroi si au aruncat-o in transeele unde se aflau soldatii italieni.


Drept raspuns, soldatii italieni au luat cizma, au spalat-o bine, au umplut-o cu portocale si au trimis-o inapoi soldatilor austrieci. In interiorul cizmei austriecii au gasit un bilet mare in care scria: „Fiecare da ce are".

 

O saptamana mai tarziu, respectiv in duminica din 2 septembrie, m-am aflat impreuna cu sotia in mijlocul fratilor din Biserica Baptista din orasul Cugir, un lacas nou, inaugurat in urma cu aproape doi ani. Pastorul bisericii este fr. Sorin Guler, venit de putina vreme in mijlocul comunitatii. Am participat cu bucurie sfanta si la slujba de dimineata si la cea de seara. Dimineata, asa cum este randuiala in cele mai multe biserici, a avut loc serviciul de cina.


Si de aceasta data, gazda ne-a fost fam. Laurentiu si Tatiana Petric, carora le multumim si pe aceasta cale pentru dragostea aratata.

 

Nu uitati de „ora noastra de rugaciune", si nu uitati sa le spuneti tuturor despre ziua mondiala de rugaciune pentru pacea Ierusalimului din prima duminica a lunii octombrie.


Har si pace si un an minunat pentru toti copiii nostri scolari.

 

Robul Domnului Isus,

Ioan Panican

 

Program - Sesiunea de vara 2007 ] Scrisori de informare - Sesiunea de vara 2007 ] Scrisori misionare - Sesiunea de vara 2007 ] [ Articole - Sesiunea de vara 2007 ] Fotografii - Sesiunea de vara 2007 ]

Home ] Sus ] Activitate ] Inscrieri ] Arhiva Articole ] Contact ]