Scrisori de informare - Sesiunea de iarna 2014Iubiţi fraţi,
Prin îndurarea Domnului, în perioada 22 - 26 decembrie 2014, a avut loc sesiunea de iarnă a Şcolii Biblice Maranata – Biserica Dragostei, la Casa Elim – Zărneşti.
Au participat înspre 60 de suflete, din ţară şi din străinătate.
Şi de această dată, Domnul Şi-a proslăvit Numele în mijlocul nostru, lucrând în chip minunat, în multe rânduri şi în multe feluri.
Îi suntem nespus de recunoscători Domnului pentru fiecare sesiune. În Biblie scrie că uneori Domnul Isus mergea deoparte să se roage, şi-i chema şi pe ucenici să facă lucrul acesta, din când în când. Mai cu seamă în vremurile acestea de pe urmă, încărcate cu tot mai numeroase evenimente şi tot mai agitate, este foarte important să stăm, din timp în timp, deoparte cu Domnul, pentru odihnă şi întărire spirituală. Am avut harul să ne bucurăm şi de sărbătoarea Naşterii Domnului, şi de un binecuvântat timp de cercetare înaintea Domnului, la sfârşitul anului 2014 şi intrarea în anul 2015. Slăvit să fie Domnul!
Au slujit cu învăţătură:
Ø Vasile Tofan: - „Să trăim ca Isus” – 1 Ioan 2: 6
Ø Dan Ghimbăşanu: - „Cuvântul lui Hristos ” – Ioan 17: 14
Ø Bernhard Feder: - „Domnul, ocrotirea mea!” – Psalmul 32: 7-8
Ø Ioan Panican:
- „Vrăşmaşul dă târcoale” – 1 Petru 5: 8
- „Astăzi asediu, mâine pâine în casă” – 2 Împ. 6: 24
- „Casele din care vine Isus la noi” – Ioan 14: 1-2
- „Maria” – Luca 1: 27-56
- „Reţeta fericirii în familie” – Psalmul 128
La sfârşitul fiecărui an este important să ne facem bilanţul, să ne cercetăm cu atenţie înaintea Domnului. Cum a trecut anul acesta pentru noi? Ne-am apropiat, sau ne-am îndepărtat de Domnul?
Biserica trece printr-o perioadă de testare a calităţii ei. Ţinta Satanei este distrugerea Bisericii.
Satana dă târcoale şi caută (studiază) pe cine să înghită, pe cine să prindă. El nu poate să prindă pe oricine, deoarece a fost biruit la cruce. Îi prinde pe cei ce nu ştiu lucrul acesta. Îi prinde pe tinerii fricoşi şi lipsiţi de experienţă, şi îi atacă prin necurăţie, tutun, alcool, droguri, filme stricate, muzică stricată, etc. Îi prinde pe cei de pe margine, sau rămaşi în urmă. Când umblăm singuri pe cale, suntem o pradă uşoară pentru Satana. Planul lui Dumnezeu este să fim una, adică să fim aproape unii de ceilalţi.
Satana îi prinde şi pe cei lipsiţi de putere. Amărăciunea, vorbirea de rău, neiertarea ne îmbolnăvesc sufletul. Atunci Satana ne omoară visele, ne fură inima cu diferite lucruri şi ne torturează.
Când suntem încercaţi, să ne ţinem strâns de Domnul nostru Isus.
Oamenii pot fi asediaţi (supuşi unor mari presiuni) în gândurile şi în simţămintele lor: prin frică, boli, datorii, familie, copii, veşti rele, lucruri care îi chinuie, îi apasă, mănâncă viaţa din ei. Aşa era şi situaţia apostolului Pavel. Lovit din toate părţile, îl apăsa grija pentru biserici, dar prin toate acestea, spune el, noi suntem (ieşim) mai mult decât biruitori.
În situaţia disperată în care se afla Samaria a primit un cuvânt din cer. Aşa face şi cu noi Domnul când trecem prin situaţii grele. Să fim atenţi! Necredinţa începe atunci când noi ascultăm de noi şi nu de Domnul. Să nu pierdem nădejdea dimineţii. Pentru copiii Domnului mâine este pâine în casă.
Dumnezeu a văzut nevoile noastre şi L-a trimis pe pământ pe Isus, Fiul Său. El este Pâinea care se pogoară din cer şi care dă lumii viaţă.
Maria a trăit pentru a sluji Domnului. Maria L-a primit, L-a purtat, apoi L-a dat lumii pe Isus spre mântuire. La fel este şi cu noi. Nu putem da altora decât ce am primit, ce avem, ce locuieşte în noi.
Maria îşi aducea puterea de la Domnul. Luca 1:46: … „Sufletul meu măreşte pe Domnul.” Aceasta este prima noastră chemare, să lăudăm pe Domnul.
Credinţa fără fapte este moartă: ca să se nască ceva, trebuie fapte. Luca 1: 38 „facă-mi-se după cuvintele tale!”
Dumnezeu vrea să fim fericiţi în toate zilele vieţii noastre, noi, copiii noştri, şi copiii copiilor noştri. El este preocupat de fericirea noastră.
Împăratul David spune că sursa fericirii lui este Dumnezeu. El a găsit fericirea şi o trăia din belşug. Fericirea lui David însemna bucurie şi linişte deplină. Aceasta este şi dorinţa noastră, pentru noi şi pentru toţi cei ce cheamă Numele Domnului.
Mulţi zic: „Cine ne va arăta fericirea?” Eu însă zic: „Fă să răsară peste noi lumina Feţei Tale, Doamne!” Tu-mi dai mai multă bucurie în inima mea, decât au ei când li se înmulţeşte rodul grâului şi al vinului. Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea. (Psalmul 4:6-8)
Au slujit, în cadrul minunatelor şezători duhovniceşti, după cum urmează: cântare: Magdalena şi Precup Nica, surorile Ghimbăşanu şi Ţiclea, Doru Ţiclea şi Radu Cuibus, Elena Albu, Rodelinda Scheel, surorile Anca şi Andrea Mitcu, Emanuel Albu, Vasile Tofan, Ionel Albu, Elena Hanuseac, Lavinia şi Sergiu Neaga, grupul de copii ai şcolii, Mirela şi Liviu, poezie: Ştefan Aldea, micuţul Hanuseac, Sara Ghimbăşanu, Fivia Ţiclea, Virgil Hanuseac, mărturie: Ionel Albu, Rodelinda Scheel, Gheorghe Chelariu, Vasile Tofan, Elena Hanuseac, Lavinia Neaga, Adrian Marcu, Mirela Ivan, Liviu Mihăileanu, Virgil Hanuseac, Marian şi Charlotte Barbu, Dan Ghimbăşanu, George Alexandru Asariotoche
Sora Rodelinda Scheel a fost pentru prima oară în mijlocul nostru şi ne-a bucurat mult inimile cu cântările cântate în limba ebraică, în limba germană şi în limba română, şi cu minunatele mărturii despre legăturile avute de-a lungul anilor cu familia Wurmbrand. Mulţumim din toată inima Domnului pentru minunaţii noştri înaintaşi.
Din cuvântul de rămas bun al participanţilor:
Virgil Hanuseac – Suceava: „Este foarte important să ne numim creştini şi să fim creştini.”
Gheorghe Chelariu – Deva: „Scoateţi dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru, este porunca Domnului şi pentru noi în vremurile acestea de pe urmă.”
Marius Blăjan – Gherla: „Sunt pentru prima oară la Şcoala Maranata şi vă mulţumesc pentru dragostea cu care m-aţi primit. Am învăţat foarte multe lucruri importante aici.”
Ştefan Aldea – Arad: „Am avut lupte mari până am ajuns aici, dar Domnul a dat biruinţă. M-am pocăit şi de data aceasta de câteva lucruri.”
Andrei Pintilie – Iaşi: „Domnul mi-a vorbit şi de data aceasta. M-a întărit şi m-a înviorat. O vreme m-am îndepărtat de Domnul şi de Cuvântul Domnului, până acolo încât am ajuns chiar şi la Spitalul de neurologie.”
Doru Ţiclea – Cluj-Napoca: „Să răspândim în orice loc mireasma cunoştinţei Lui, primită în locul acesta.”
Ioan Albu – Bacău: „Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.” (Efeseni 2:8)
Sergiu Neaga – Piteşti: „M-am bucurat mult de faptul că aici toţi lucrează, toţi participă la lucrările Domnului: copii, tineri, maturi.”
Adrian Marcu – Buzău: „Bun este Domnul!”
Mario Barbu –Galaţi: „Să credem că Îl avem pe Domnul.” „Dar, Tu, Doamne, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea, şi Tu îmi înalţi capul!” (Psalmul 3:3)
Daniel Tofan – Galaţi: „Domnul a fost cu noi în fiecare zi şi ne-a binecuvântat în chip minunat.”
Emanuel Albu – Bacău: „De câte ori vin aici, se schimbă ceva în mine.” „Frica de Domnul este curată şi ţine pe vecie; judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte. Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat; sunt mai dulci decât mierea, decât picurul din faguri.” (Psalmul 19:9-10)
Cosmin Tofan – Galaţi: „Este mai bine aici cu Domnul decât oriunde în altă parte.”
George Alexandru Asariotoche – Galaţi: „Ce minunat este faptul că Dumnezeu are o lucrare măreaţă de făcut cu noi toţi. Slăvit să fie Domnul!”
Vasile Tofan – Galaţi: „Îmi doresc mult să trăiesc viaţa de credinţă cu disciplină şi sacrificiu.”
Andreea Cristina Mitcu – Dâmboviţa: „Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!” (Rut 2:12)
Celelalte surori nu au mai putut spune un cuvânt de rămas bun din pricina lipsei de timp.
„Căci aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, Sfântul lui Israel: „În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră. …” (Isaia 30:15)
Cu umilinţă,
