 Scrisori de informare - Sesiunea de iarna 2010
CUVÂNT DESPRE
SESIUNEA DE IARNĂ
Mult iubite frate
Panican,
Prin îndurarea Celui Prea Înalt, am
avut harul să fim din nou zidiţi şi îmbărbătaţi în sesiunea de iarnă
a Şcolii Biblice Maranata. Deşi pornisem cu o oarecare teamă din
pricina lipsei dumneavoastră, primind „ Cuvânt de încurajare”,
mai apoi, „ Cuvânt de dimineaţă”, Domnul ne-a dat din
belşug din harul Său şi ne-a mângâiat prin Duhul Sfânt.
Mulţumesc Domnului care, încă de la
începutul sesiunii, m-a avertizat că Diavolul vrea să-mi aducă o
întristare, dar eu să lucrez fără părtinire.
În aceste condiţii, ne-am strâns
echipa, am cerut Numele Domnului peste toată lucrarea şi ne-am
aruncat în gol, precum puii de vultur, constatând cu bucurie că
suntem purtaţi pe aripile Sale. Mărit să fie Domnul!
Toată săptămâna a nins, iar
peisajul creat ne-a adus aminte: „Căci după cum ploaia şi zăpada
se pogoară din ceruri, şi nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul
şi-l fac să rodească şi să odrăslească, ca să dea sămânţă
semănătorului şi pâine celui ce mănâncă.”(Isaia 55:10); la fel
să rodim şi noi.
Ne-am bucurat de slujirea
următorilor fraţi cu temele:
Ø Virgil
Achihai – „Femeia
Samariteană”(Ioan
4:1-26);
Ø Ioan Şerban
– „Fiţi
sfinţi în toată purtarea voastră”(1 Petru 1:13-19);
Ø Teodor
Pandrea
– „Cum citim, cum
vorbim, cum scriem”(Ieremia
44:4);
- „Tendinţe
păguboase în rostirea de la amvon”
Ø Emil Meştereagă –
„Valoarea Cuvântului lui
Dumnezeu pentru viaţa duhovnicească a
creştinului”(Matei
7:21-29);
–
„Rolul Duhului Sfânt în umblarea
noastră cu Domnul”(Ioan14:15-26);
Ø
Bernhard Feder –
„Uşi din Sfânta Scriptură”(Apocalipsa
3:20).
Slujirea fraţilor a fost atât de
bogată spiritual, încât unele teme au fost continuate după masă.
Spre exemplificare, marţi la prezentarea temei despre sfinţire,
ajungându-se la rolul Duhului Sfânt în această minunată lucrare din
viaţa credinciosului, am fost determinaţi să ne notăm o temă
viitoare: „Umplerea cu Duhul Sfânt”, temă pe care să o
discutăm când veţi fi şi dumneavoastră.
Numai că Domnul lucrează cum
voieşte El; astfel că vineri, fratele Emil ne-a prezentat tema a
doua, menţionată mai sus, subliniind cu tărie lucrările Duhului
Sfânt săvârşite în viaţa sa.
Prea iubitul nostru frate Pandrea
Teodor îşi exprima de la început teama lui că, tema ce urma să o
prezinte nu va prezenta interes pentru cei prezenţi. Intervenţia
unor fraţi cu întrebări pline de înţelepciune şi prezentarea făcută
de fratele nostru, ne-a făcut pe cei mai mulţi să nu dorim atât de
des să ajungem la amvon, conştienţi fiind cât de important este:
„cum citim, vorbim sau scriem”.
Domnul ne-a vorbit personal şi
întregului norod prin cuvânt profetic descoperindu-ne Voia Sa,
aceasta a adus multă zidire şi încurajare în umblarea cu El.
Mult ne-am bucurat de participarea
unor fraţi şi surori de prima dată. Aceştia s-au alipit îndată
adunării, participând în mod activ la închinarea de la altar, sau la
„şezătorile duhovniceşti” de seara.
Fraţii din Galaţi au adus multă
bucurie, cinstind pe Domnul cu colinzi, antrenând tot norodul în
această lucrare.
La timpul de închinare, toţi fraţii
au fost concreţi şi plini de foc în a da îndemnuri la rugăciune.
Prea iubitul frate Gavril ne-a dat un îndemn sâmbătă dimineaţa din 1
Corinteni 10:6, aducând în faţa noastră pildele negative din V.T. şi
sfătuindu-ne la ascultare şi supunere faţă de Domnul.
După cum ne scria un frate de-al
nostru, vinul de la urmă a fost mai bun. Sub călăuzirea Duhului
Sfânt, ne-am exprimat în comun dorinţa de a fi mai aproape de Domnul
şi „sufletul Lui”, astfel că în ultima zi, am încheiat
adunarea noastră luând parte la Cina Domnului.
Multe ar fi de scris, vreau dar să
mulţumesc Domnului de felul în care ne-a păstorit şi de data
aceasta. Nu în ultimul rând slăvesc pe Domnul pentru „Cuvântul de
dimineaţă”, adus prin dumneavoastră adunării noastre. L-am citit
şi de două ori pentru a pătrunde mai adânc în inima şi minţile
noastre.
Vreau la final să vă adresez
următoarele: „Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut(pentru
noi) şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul
lui Israel… ”
Să vă bucuraţi cu sfinţii Domnului,
dorindu-vă să aveţi parte de sărbători îmbelşugate de prezenţa
Sfintei Treimi!
Cu o inimă smerită, vă dăm sărutare
sfântă, nevrednici robi al lui Isus,
Teodor Pandrea, Gigi Juravle, Ghiţă Turcu, Jeni Stoica, Nicu
Stanciu, Vasile Tofan, Precup Nica
 CUVÂNT
DE DIMINEAŢĂ
Ziua I-a, 14.12.2010
Smerenia, sau umilinţa,
este arma creştinului cea mai puternica, în lupta cu păcatul, cu lumea, cu firea
pământească şi în lupta cu Vrăjmaşul. Diavolul nu ştie cum să folosească această
minunată armă şi nici cum să se ferească de ea.
Domnul şi Mântuitorul nostru Isus
Hristos vrea ca şi noi să fim mai mult decât biruitori.
Să ne împodobim, aşadar, cu
smerenie, în legăturile noastre frăţeşti.
Vă doresc, din toată inima, o zi
de biruinţă, o zi de har.
Robul Domnului,
Ioan
Ziua II-a, 15.12.2010
Smerenia este starea care
îl ţine tare pe copilul Domnului în faţa ispitelor, mari şi mici.
Iosif, bărbatul acesta minunat,
pildă de credincioşie pentru milioane şi milioane de oameni, de-a lungul
veacurilor, pretutindeni în lume, îi spune soţiei lui Potifar care zilnic îi
cerea să se culce cu ea: "…Cum aş putea să fac eu un rău atât de mare şi să
păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?" (Geneza 39:9b)
Iosif s-a smerit, a fost aruncat
nevinovat în minunata şcoală a temniţei, şi Dumnezeu l-a înălţat nespus de mult,
nu doar ca mai mare în ţara Egiptului, ci, mai cu seamă, cu nume minunat între
sfinţii copii ai lui Dumnezeu.
Binecuvântat să fie Domnul,
Dumnezeul lui Israel, pentru aşa bărbat credincios!
Toţi, în legăturile noastre
frăţeşti, să fim împodobiţi cu smerenie.
Cu Domnul să mergem, ’nainte, şi
în această nouă zi de har.
Robul Domnului,
Ioan
Ziua III-a, 16.12.2010
Dumnezeu a aşezat în universul
nostru biologic şi în universul nostru spiritual anumite legi după care se
conduce viaţa noastră. Între legile spirituale, lăsate de Dumnezeu în universul
nostru spiritual, este şi aceasta: Dumnezeu îl înalţă pe cel smerit, şi îl
coboară pe cel mândru.
Ioan Botezătorul, acest minunat
bărbat al credinţei, spune: "Trebuie ca El să crească, iar eu trebuie să mă
micşorez".(Ioan 3.30)
Aşa numita activitate publică a
lui Ioan Botezătorul a durat foarte puţin, cu toate acestea el este pomenit,
cinstit şi iubit de toţi creştinii de pe pământ, de două mii de ani încoace.
Dumnezeu l-a înălţat nespus de mult.
Toţi, în legăturile noastre, să
fim împodobiţi cu smerenie. Smerenia nu înseamnă slăbiciune, cum cred unii
înşelându-se. Ioan Botezătorul a fost plin de foc, plin de putere. Smerenia,
înseamnă şi autoritate venită din ascultarea de Dumnezeu.
Vă doresc, din toată inima, o
nouă zi de har, de bucurii sfinte.
Robul Domnului,
Ioan
Ziua IV-a, 17.12.2010
Lucifer a vrut să fie primul şi a fost aruncat
pe pământ.
Iosif, Ioan Botezătorul, Ap. Pavel şi toţi
sfinţii Domnului, nu au dorit niciodată să fie primii, de aceea sunt minunaţi în
ochii Domnului şi în inimile tuturor celor ce cheamă Numele Domnului în vreun
loc de pe Pământ.
Daca vrei să cunoşti cu adevărat cât eşti de
important în viaţa aceasta, bagă-ţi mâna într-o găleată cu apă. Scoate mai apoi
mâna din găleata cu apă şi vezi urma pe care a lăsat-o mâna ta în apa din
găleată.
Oceanul este totuşi alcătuit din miliarde pe
picături de apă. Ce mare har, să fi una din aceste binecuvântate picături, din
oceanul credinţei sfinţilor!
Să ne împodobim, în legăturile noastre, cu
smerenie!
Vă doresc o zi cu soare, în inimi şi în gând!
Har şi pace,
Robul Domnului,
Ioan
Ziua V-a, 18.12.2010
Când Domnul Isus a ieşit din apa Iordanului, Duhul Sfânt a fost văzut
pogorându-se şi oprindu-se peste El. Reţineţi, vă rog, cuvântul "şi
oprindu-se". Duhul Sfânt L-a mânat apoi în pustie unde, vreme de 40 de zile,
a postit şi S-a rugat. După aceea a venit Diavolul şi L-a ispitit. S-au
confruntat cei mai mari teologi: Isus şi Diavolul.
Diavolul, marele teolog, a venit la Domnul Isus, încercând să-L ispitească cu:
"este scris".
Domnul Isus, plin de Duhul Sfânt, L-a biruit tot cu: "este scris". Numai
cei plini de Duhul Sfânt îl pot birui şi astăzi pe Satan înşelătorul, care umblă
prin toate bisericile şi, din amvon, caută să îi înşele pe fraţi cu: "este
scris".
Vă
rog să citiţi cu inimă bună, cu mare atenţie, cuvintele din Matei 4:1-11, şi
Luca 4:1-15.
Câtă umilinţă şi câtă autoritate în Cuvântul Domnului! Vă rog să citiţi iarăşi
textele indicate, cu umilinţă. De aceea, Domnul ne porunceşte: "...
Învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima!"
(Matei 11:29)
Mergeţi la casele voastre cu gândul acesta minunat. Şi, fiţi mulţumitori
Domnului pentru toate lucrurile.
Aici, prin mila Domnului, şi datorită rugăciunilor voastre şi ale altora mulţi
la număr, lucrarea Domnului merge foarte bine. Despre toate aceste lucruri,
însa, la vremea potrivită vom vorbi mai multe, gură către gură.
Să
fiţi deplin încredinţaţi că vă iubesc din toată inima!
Robul nevrednic al Celui Prea Înalt,
Ioan
|
